Ģåķž

Ćėąāķą’
Ģąņåģąņčźą č ōčēčźą
Ģąņåščąėīāåäåķčå
Ģåäčöčķą ēäīšīāüå īņäūõ
Ķīņąščąņ
Īįłåķčåżņčźą ńåģü’ įšąź
Įąķźīāńźīå įčšęåāīå äåėī č ńņšąõīāąķčå
Įåēīļąńķīńņü ęčēķåäå’ņåėüķīńņč č īõšąķą ņšóäą
Įčīėīćč’ č åńņåńņāīēķąķčå
Įóõćąėņåšńźčé ó÷åņ č ąóäčņ
Āīåķķīå äåėī č ćšąęäąķńźą’ īįīšīķą
Čķōīšģąņčźą
Čńźóńńņāī č źóėüņóšą
Čńņīšč÷åńźčå ėč÷ķīńņč
Čńņīšč’
Ėīćčńņčźą
Čķīńņšąķķūå ’ēūźč
Ėīćčźą
             
Ķąó÷ķī-īįšąēīāąņåėüķūé ļīšņąė
2FJ.RU
Ćėąāķą’

Leonardo Da Vinci

Leonardo Da Vinci

LEONARDO DA VINCI

______________________________________________________________________

Pentru omul modern, care coboar? īn adāncurile materiei pān? la profunzimi

insondabile ?i atinge spa?iile cosmice cu viteze supersonice, Leonardo da

Vinci pare s? fie o personalitate anacronic?. El este totu?i omul

Rena?terii, care a redat omenirii libertatea gāndirii ?i mai ales este un

om al Rena?terii prin aplicarea gāndirii la toate domeniile cunoa?terii

umane. El este un "uomo universale", incapabil s? se limiteze la un singur

domeniu al preocup?rilor, īnv?luind toat? crea?ia cu lumina dragostei sale.

Mesajul pe care ni-l transmite Leonardo da Vinci este, dincolo de

celebritatea, de curiozitatea cu care a cercetat lumea, modul apropierii de

oameni, afectivitatea, generozitatea, solidaritatea uman?. El propune

omului actual modelul form?rii unei personalit??i armonios dezvoltate,

realizānd echilibrul gāndire-sim?ire prin practica artistic?, prin

exersarea continu? a rezonan?elor afective, care s? nu lase sufletul s? se

usuce, s? r?mān? īnchis ?i sterp.

Īn prim?vara anului 1452 se na?te la Anchiano, lāng? Vinci, īntre Floren?a

?i Empoli, Leonardo da Vinci, fiul notarului Ser Piero ?i al frumoasei

Caterina. Despre Leonardo da Vinci, Francesco Melzi spunea c? este "un om

asemenea c?ruia Naturii īi este cu neputin?? s? mai creeze un altul..."

Cānd īmplini 7 ani, fu dat la ?coala din apropiere. Dar, īn satul Vinci de

la poalele Apeninilor, educa?ia lui nu putea merge prea departe. Īn anii

ace?tia nu c?p?tase destule cuno?tin?e din c?r?i ?i de la ni?te dasc?li de

meserie. Īn schimb, va recunoa?te c? descoperise atunci un mare adev?r: c?

dasc?lul cel mai bun al unui artist ?i al unui om de ?tiin?? este natura.

Aici, īn acest peisaj calm ?i armonios, pictorul de mai tārziu, care a

īn?eles cel dintāi c? peisajul trebuie s? oglindeasc? o stare sufleteasc?,

va c?p?ta īnc? de pe acum acel echilibru despre care vorbe?te fiecare din

operele sale.

A?a au trecut anii pentru Leonardo: īnv??ānd preg?tirea culorilor ?i legile

perspectivei, desenānd īn sute ?i sute de schi?e tot felul de plante ?i de

vie?uitoare, studiind am?nun?it fiecare mu?chi al trupului omenesc - dar,

īn acela?i timp, interesāndu-se ?i de arhitectur? sau de studiul

rezisten?ei materialelor, c?utānd s? se l?mureasc? cum func?ioneaz? o

ma?in? sau cum se dezvolt? o floare, īncercānd s? priceap? cum s-au a?ezat

straturile geologice sau cum zboar? o gāz?...

Īn toate lucrurile din jur caut? via?a - īntr-o macara ce prinde via?? sub

māna lucr?torului, īntr-o problem? ce prinde via?? sub puterea min?ii

matematicianului, īntr-un chip omenesc ce prinde via?? sub dalta

sculptorului sau sub penelul pictorului. Nimic nu-l pasioneaz? mai mult

decāt s? caute s? priceap? minunea vie?ii.

Īntr-o sear?, cople?it de gānduri, tān?rul a adormit ?i a avut un vis

ciudat.

Se f?cea c? īn fa?a lui, māndra zei?? a naturii īi ar?ta firul de iarb?,

apoi omul, apoi nesfār?itul cer īnstelat. Apoi īi zise:

- Leonardo, ī?i voi dezv?lui toate minunile īmp?r??iei mele, dar cu o

condi?ie: s? nu iube?ti nimic ?i pe nimeni altcineva decāt pe mine... ?i s?

nu-?i d?ruie?ti nim?nui sufletul ?i puterea min?ii decāt mie...

- Dar cine e?ti tu? o īntreb? tān?rul, īnm?rmurit.

- Eu sunt ?tiin?a, ?opti zei?a cu privirea limpede ?i rece ca cristalul.

P?ze?te-te de furtunile oric?ror patimi! Fii st?pān pe tine - ?i vei

cuno?te secretul tuturor lucrurilor! Voin?a ta s? fie tare ?i neclintit? ca

stānca, ?i atunci toate dorin?ele min?ii ?i se vor īmplini! ?i vei cunoa?te

paradisul fericirii de cāte ori vei p?trunde cāte una din tainele lumii ?i

ale vie?ii!

?i zei?a se f?cu nev?zut?, l?sānd īn urma ei o dār? palid? de lumin?...

Īncepea s? se lumineze de ziu?.

Leonardo se trezi īnfiorat. Se gāndi la drumul chinuitor de greu pe care īl

chemase zei?a - ?i cu toate acestea parc? niciodat? nu se sim?ise atāt de

īnt?rit suflete?te ca acum.

Īn curānd, ajunge s? fie cunoscut de tot mai mult? lume din Floren?a. Tot

mai mul?i florentini auzeau vorbindu-se de tān?rul care mānuia atāt de bine

sabia ca ?i penelul, st?pānea un arm?sar aprig cu priceperea cu care

māngāia coardele unei ?itere sau putea īndoi limba unui clopot cu aceea?i

mān? cu care ?tia s? deseneze u?or farmecul unui surās īngeresc.

Īntr-un tablou al pictorului Verrocchio, maestrul ?i dasc?lul lui Leonardo,

tān?rul este rugat s? picteze un īnger. Elevul nu a īn?elat a?tept?rile: de

cum a fost expus? lucrarea, lumea a īnceput s? vin? īntr-un adev?rat

pelerinaj s? admire īngerul cu privire limpede ca seninul v?zduhului, cu

cārlion?ii buclelor aurii, cu profilul fin al unui copila? neprih?nit,

īngenuncheat īntr-o atitudine ginga?? de adorare ?i aducānd un moment de

luminoas? armonie ?i o raz? cald? īn atmosfera general? rece a tabloului.

Leonardo lucrase ?i o parte din peisajul de fond, īn care cerul luce?te ca

argintul, brazii par de bronz, iar la poalele lor se a?tern reflexele

catifelate ale apei cu o str?vezime de cristal. Mai zugr?viser? ?i al?i

pictori peisaje, dar nici unul nu se ar?tase pān? acum a fi īndr?gostit de

peisaj īn sine, ci īl pictau ca fundal necesar compo?i?iilor ?i

portretelor. Este poate pentru prima dat? īn pictur? c? apare ceea ce se va

numi mai tārziu sim?ul romantic al peisajului, aici, īn acest tablou unde

for?a unui peisaj īnc?rcat de sentiment apare asociat cu zugr?virea unui

moment sufletesc.

Proasp?tul me?ter din corpora?ia pictorilor florentini descoper? o lume

nou?. Descoper? ?inuturile de vis menite s? dea un nou impuls artei, iar

descoperitorul s? ajung? - cum spune Cerot - "creatorul peisajului modern".

A?adar, prima pictur? pe care ne-a l?sat-o Leonardo este cuprins? īn

singurul tablou al maestrului s?u Verrocchio.

Totul ī?i r?spunde, totul se leag?, totul se une?te la el īntr-o armonie

vie. Arta īl īndeamn? s? traduc?, prin mijlocirea seduc?toarelor forme ale

frumosului, sentimentele cele mai ginga?e sau cele mai dramatice ale

omului. Īn acela?i timp īns? curiozitatea sa nepotolit? īl īmpinge s?

cunoasc? toate manifest?rile naturii, s? studieze cāt mai am?nun?it

structura tuturor fiin?elor, s? p?trund? cauzele adānci ale tuturor

formelor vie?ii. Īn el tr?iesc, īntr-o armonie des?vār?it?, doi oameni -

artistul ?i omul de ?tiin??. Unul caut? adev?rul īn sinteza artei, cel?lalt

īl caut? īn analiza fenomenelor. Artistul din el lucreaz? cu intui?ia ?i cu

imagina?ia, ceea ce īl va ajuta s? descopere ?i adev?rurile ?tiin?ei. Omul

de ?tiin?? din el lucreaz? cu observa?ia ?i logica, ceea ce īl va ajuta s?

īnf??i?eze adev?rurile artei. Arta īl cheam? spre lini?tita contemplare a

frumosului, ?tiin?a īl atrage spre vārtejul vie?ii. ?i fericita īmbinare a

artistului cu omul de ?tiin?? īi va fecunda īntregul domeniu de crea?ie.

Īn paralel cu pictura studiaz? natura scoicilor ?i pe?tilor pietrifica?i,

cursul apelor, deseneaz? schi?ele unor ma?ini de r?zboi ?i chiar se

gānde?te la un dispozitiv de zburat pentru om, se perfec?ioneaz? īn arta

muzicii ?i a sculpturii. Studiaz? apoi anatomia ?i mecanisnul complicat al

corpului omenesc, īncearc? s? p?trund? mecanismul cre?terii, al mersului,

al respira?iei, al vorbirii, al īn?elegerii.

De la studiul anatomiei trece firesc la observa?ii de fiziologie, iar de

aici, pe nesim?ite, la nota?ii de psihologie, alchimie, astrologie,

matematic?, arhitectur?.

Leonardo īi īnv??a pictura pe elevii s?i cu ajutorul fabulelor, pe care

apoi le comenta. "Omul trebuie s? īn?eleag?", īi īnv??a Leonardo, "c?

orgoliul ?i ignoran?a dau na?tere urii ?i r?ut??ii, a?a dup? cum,

dimpotriv?, īn?elegerea ?i cunoa?terea dau na?tere iubirii ?i crea?iei".

"Cu cāt cuno?ti mai bine, cu atāt iube?ti mai mult", spunea el. Contrar

Apostolului Pavel care spunea c? "?tiin?a vine din iubire", Leonardo

afirm? ?i dovede?te prin opera īntregii sale vie? c? "iubirea vine din

?iin??, iar cel ce ?tie pu?n iube?te pu?in".

"Nu uita?i niciodat?, īi īnv??a pe elevii s?i, c? iubirea este fiica

cunoa?terii, iar iubirea e cu atāt mai puternic?, cu cāt cunoa?terea este

mai temeinic?."

"A ?ti īnseamn? a prevedea, a putea ?i a ac?iona, īnseamn? a schimba fa?a

p?māntului, a supune omului puterile naturii, a-i face via?a mai u?oar?

prin inven?iile tenicii, iar prin crea?ii de art? a i-o īnfrumuse?a.

Aceasta trebuie s? fie adev?rata religie a creatorului de art? sau de

?tiin??."

Religia lui Lenardo era religia muncii, str?duin?a continu? īntru c?utarea,

īnf?ptuirea ?i lauda acestei "Sfinte Teimi" a sa pe care o formau Adev?rul,

Binele ?i Frumosul. Legea superioar? a existen?ei umane este ac?iunea

creatoare prin care l?s?m īn lume o urm? dup? ce nu vom mai fi, o oper?

care prelunge?te existen?a ?i dup? moarte. F?r? acest continuu exerci?iu al

ac?iunii creatoare, spiritul se corupe, asemenea apei l?sate īn p?r?sire,

asemenea fierului neīntrebuin?at pāndit de rugin?.

Armonia arhitecturii suflete?ti a lui Leonardo da Vinci are drept temelie o

nesfār?it? bun?tate. Īnc? la cāteva zeci de ani dup? moartea sa, biograful

Vasari consemneaz? p?rerea contemporanilor spunānd c? "īn toate ac?iunile

lui Leorado ap?rea generozitatea." O bun?tate care lua uneori forme de o

ging??ie duioas?, alteori naive, considerate chiar ciudate. De pild?, īnc?

de pe cānd era tān?r, nu voia s? m?nānce carne, socotind omorārea unui

animal la fel de criminal? ca uciderea unui om, c?ci ?i omul, ?i animalul,

?i planta realizeaz? la fel minunea vie?ii. Se spunea c? uneori se oprea

din drum ca s? dea la o parte o rām?, ca s? nu fie strivit? de pasul

trec?torilor, sau c? alteori cump?ra din pia?? porumbei pentru a le da

drumul din colivii, s? le redea libertatea. Ciudate gesturi de

generozitate, īntr-o epoc? vestit? prin cruzimi ?i asasinate!

Leonardo da Vinci s-a preocupat īn mod deosebit de redarea cāt mai

expresiv? a chipurilor omene?ti cu ajutorul gesticii ?i al mimicii, creānd

tipuri reprezentative atāt īn compozi?ii, cāt ?i īn portrete ("Madona

Litta", "Madona Benois", "Doamna cu hermin?"). Pictorul ī?i plaseaz?

personajele īn cadrul unui peisaj ciudat (o lume de vis cu stānci selenare,

peste care plute?te o cea?? alb?struie, transparent?), urm?rind prin

aceasta accentuarea expresivit??ii lor. Prima lucrare īn care este folosit

acest peisaj caracteristic, "Sf.Ieronim īn pustie", constituie o

reprezentare sugestiv? a durerii solitare. Tehnica clar-obscurului a fost

aplicat? īn mod v?dit īncepānd cu compozi?ia "Madona printre stānci" (1483)

?i "Sf.Ana, Maria ?i Iisus" (1501-1502).

Compozi?ia frescei "Cina cea de tain?" (1495-1497), echilibrat? ?i īnscris?

īntr-un cadru de o mare simplitate, reprezint? desf??urarea dramatic? a

reac?iilor psihologice ale personajelor īn momentul tr?d?rii lui Iisus de

unul din discipolii s?i. Leonardo da Vinci a creat compozi?ii grandioase,

uneori pline de tensiune interioar? ("Adorarea magilor"), alteori agitate,

pline de dinamism, ca "B?t?lia de la Anghiari" (1503).

Capodopera artei sale portretistice este "Mona Lisa" ("Gioconda"). Pe o

figur? ginga?? ?i gānditoare de tān?r? femeie, pictorul a surprins surāsul

enigmatic ?i fascinant care oglinde?te fluiditatea vie?ii interioare a

modelului.

Īn lunile de iarn?, īn primele luni ale anului 1519, b?trānul artist cu

trupul sl?bit ?i īnf??urat īntr-o hain? lung? īmbl?nit?, ve?mānt necunoscut

dincolo de Alpi, simte apropierea sfār?itului. Se prive?te īntr-o oglind?

?i vede un chip ruinat de om b?trān. Iat? rezultatul unei vie?i de munc?

supraomeneasc?, iat? rezultatul unei vie?i de renun?are, a unei vie?i

īnchinate numai adev?rului ?tiin?ei, binelui, faptei, frumosului artei, a

unei vie?i jertfite viitorului omenirii! ?i īn timp ce ī?i prive?te chipul

ce evoc? īntregul trecut de īnfrāngeri ?i umilin?i, cu māna stāng? fixeaz?

īntr-o sanguin? (cea de la Torino, de?i dup? unii speciali?ti anterioar? ca

dat?) īnf??i?area venerabil? a cercet?torului care a pus temeliile atātor

?tiin?e. Am?r?ciunea atātor planuri mari neīnf?ptuite īi coboar? col?urile

gurii, privirile adānci īnchid suferin?ele geniului neīn?eles de oameni,

iar cutele br?zdeaz? o frunte īnalt? ce ad?postise mintea cea mai

cuprinz?toare a omenirii.

Cu toate c? n?d?jduise s? aib? acea moarte lini?tit? pe care o d? omului "o

via?? bine folosit?" ?i con?tiin?a datoriei īndeplinite, ultimele sale zile

se scurg foarte agitate. Prin fa?a ochilor min?ii i se deap?n? īntreaga

via?? ?i de-a lungul acestei vie?i nu g?se?te decāt speran?e spulberate de

vremi ?i de oameni... Planuri m?re?e care n-au putut prinde fiin??, opere

mari neterminate sau ruinate... ?i ma?ina de zburat ce va fi īnf?ptuit?

abia peste patru veacuri de fiul unui popor-frate, popor despre care

Leonardo poate c? nu ?tia mai nimic... ?i aceste cinci mii de pagini r?mase

netip?rite, truda unei min?i pornite pe c?i īnc? neumblate de nimeni ?i

luminānd z?ri neb?nuite, pagini sortite s? zac? veacuri īntregi,

necunoscute omenirii... Pr?bu?iri, numai pr?bu?iri, ?i toate acestea din

vina oamenilor... Dar poate c? ?i din vina lui, pentru c? īn īnapoiatele

īmprejur?ri ale prezentului, voise s? aduc? prea repede vremurile

viitorului... ?i pentru c? era cu neputin?? ca atātea visuri mari s? fie

īnf?ptuite īnt-o singur? via?? de om... ?i omenirea, care va trebui s? se

c?zneasc? din nou, s? o ia de la īnceput, s? str?bat? iar??i de la cap?t

drumurile grele ?i chinuitoare ale atātor cercet?ri... ?i lutul acesta

p?māntesc, trupul acesta neputincios, care nu-i īng?duie, m?car acum, īn

ceasul al unsprezecelea, s?-?i pun? rānduial? īn manuscrise... S? le poat?

transmite viitorului, s? le d?ruiasc? luminii, s? vin? īn ajutorul

omenirii...

Leonardo da Vinci a devenit de mult o figur? legendar?, un fel de erou

mitologic, īntrupānd extinderea īnsu?irilor umane pān? la limita

posibilului, setea de cunoa?tere a lumii īn toate direc?iile ?i prin toate

mijloacele, cufundarea īn necunoscut f?r? prejudec??i sau re?ineri.

Arta pe care a practicat-o printre multele sale preocup?ri a fost pentru el

mai pu?in o profesiune, dar mai ales modalitatea de a-?i exprima atitudinea

de d?ruire pasionat?, dragostea sa f?r? margini pentru cei din jur,

deschiderea f?r? rezerve fa?? de toate tainele lumii.

__________________________________________________________________

 
 

Ķīāīńņč:


        Ļīčńź

   
        Šąńųčšåķķūé ļīčńź

© Āńå ļšąāą ēąłčłåķū.